Treceți la conținutul principal

"Site-urile muzeelor publice din România sînt mediocre"

Diferența dintre site-urile unor amatori și site-urile specialiștilor oficiali

ENDA (enciclopedia dacica) a publicat un articol interesant:
MARCU Marius, Ghid de bune practici în construcţia şi mentenanţa unui website cultural
în care sînt analizate site-urile oficiale ale muzeelor, comparate cu site-uri ale amatorilor/semiprofesioniștilor și se oferă cîteva idei pentru o posibilă îmbunătățire a celor dintîi.

Probabil a fost modul neutru prin care autorul a încercat să ofere oficialilor cîteva date și sfaturi, fără să și-i pună în cap.
Felicitări și sper ca în timp să apară si unele rezultate!

Una din concluziile autorului


O altă concluzie a autorului
Și într-adevăr, schimbarea de mentalitate poate începe o rezolvare a problemelor, însă nu cea a mentalității referitoare la importanța unei pagini de internet, ci a mentalitatății, în general, a specialiștilor oficiali.


O sumară analiză a proiectului pe care-l consider emblematic pentru oficiali și a diferenței uriașe față de pasionații amatori.


Proiectul de 1.000.000 de euro al specialiștilor oficiali (2016) click poza zoom

Specialiștii oficiali au avut la dispoziție:

  • datele obținute în mai mult de 70 de ani de cercetări arheologice sistematice;
  • experiența și datele VAD (Virtual Ancient Dacia) - un proiect asemănător, desfășurat cu doar 4 ani înainte (azi ascuns, fără urme);
  • salariile lunare plătite;
  • echipă numeroasă de specialiști;
  • 1.000.000 de euro fonduri pentru acest proiect.

Și le-a ieșit:

  • nu au terminat la timp, amînînd termenul de predare cu 4 luni;
  • nici cu această amînare, nu au fost capabili să prezinte toate rezultatele;
  • datele obținute le-au publicat sub o licență extrem de restrictivă, cu toate că obiectele scanate sînt de patrimoniu public și nu sînt creația lor;
  • nu au ținut cont de datele obținute și au prezentat reconstituiri slab realizate, cu mistificări ale realității din teren;
  • nu au avut nici un pic de imaginație nici în amenajarea spațiilor expoziționale;
  • nu au reușit să creeze un site decent de prezentare, iar pagina de socializare nu au utilizat-o;
  • nu au vrut să facă publice datele obținute, chiar și dacă au fost rugați.

CONCLUZIE

Acesta-i nivelul la care au aratat că pot lucra acei specialiști oficiali, aceea le e mentalitatea (cu o excepție).

Atîta timp cît nu vor să publice liber datele obținute din cercetări, chiar și dacă ar angaja cea mai bună firmă de realizare a site-urilor web, rezultatul final va fi cel mai probabil același, iar site-urile amatorilor vor avea zeci de mii de urmăritori, iar cele oficiale doar de ordinul sutelor (sau cel mult cîteva mii).

Amatorii, în schimb, încearcă cu resursele disponibile să umple golurile lăsate de către specialiști, oferind date și informații în mod liber.

Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munții Orăștiei
specialiștii oficiali: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca :: Universitatea Babeș-Bolyai – Cluj-Napoca :: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei :: Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva

#MNITCluj #MCDRDeva #MNIR #MNCRo #muzee #specialisti #arheologi #UNESCO


alte articole:
  1. Incursiuni dacice in mediul virtual
  2. Intrebari pentru un muzeu public
  3. Cum îi mințim pe cei de la UNESCO cu privire la cetățile dacice


Am vizitat Tîrgul de carte Gaudeamus 2017, și din întîmplare am ajuns la standul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Întrebîndu-i cu ce se ocupă mai exact și dacă au date și informații despre Cetățile Dacice din patrimoniul mondial, mi-au arătat doar un mic pliant în care apărea și-o poză de la o cetate și mi-au spus că nici ei nu primesc mai nimic de la specialiștii în civilizație dacică de la Cluj, oficiali care se ocupă de acele cercetări. Și că știau și ei că aceia refuză să publice, dar nu le pot face nimic (?!).

Comentarii

Postări populare

"Soarele de andezit" de la Sarmizegetusa Regia

"Soarele de andezit" de la Sarmizegetusa Regia (v.7) - gnomon, cadran solar, "discus in planitia" ?! - o altă teorie cu privire la posibila funcționalitate a lui și, în acelasi timp, o completare a informațiilor  variantei anterioare (v.5), respectiv a  variantei (v.6).

18 hectare - Despădurire Sarmizegetusa Regia - DE CE?!

În data de 9 ianuarie 2018, glasul-hd.ro publica știrea că cei din Consiliul Judetean Hunedoara nu știu altă soluție decît despădurirea a 18 hectare la Sarmizegetusa Regia, situl aflat în patrimoniul mondial UNESCO.

Înlocuirea stîlpilor de lemn ai "Marelui Templu Circular" de la Sarmizegetusa Regia

În 25 septembrie 2017, CJ Hunedoara a dat un comunicat de presă cu privire la restricționarea accesului în situl istoric Sarmizegetusa Regia, în perioada 02-31 octombrie 2017.