 |
| Marele Templu Circular de la Sarmizegetusa Regia |
Motivația: "măsura a fost luată din cauza faptului că în perioada amintită vor fi executate lucrări în interiorul sitului istoric, pentru implementarea proiectului: ÎNTREȚINERE, RESTAURARE, CONSERVARE LA MONUMENTUL ISTORIC SARMIZEGETUSA REGIA-GRĂDIȘTEA DE MUNTE (ÎNLOCUIRE STÂLPI DIN LEMN LA MARELE TEMPLU CIRCULAR, ÎNLOCUIRE GARD METALIC CU GARD DIN LEMN LA DRUMUL PAVAT)."
Au publicat un Memoriu justificativ (documentație DALI), însă doar partea scrisă, nu și partea desenată.
La întrebarea despre publicarea planurilor ce ar fi trebuit să facă parte din - "B. PIESE DESENATE", CJ Hunedoara n-a răspuns, iar Administrația Sarmizegetusa Regia* a răspuns printr-un refuz.
* Administrația Sarmizegetusa Regia rămîne momentan singura dintre oficialități care răspunde totuși la mesajele adresate în paginile de socializare.
 |
| refuzul Administratiei Sarmizegetusa Regia |
Nimic nu ne obliga la publicarea acestui proiect...
... aceasta este scuza și mentalitatea unor angajați la stat, reprezentanți ai administrației unui monument istoric (probabil cel mai important din România), sit UNESCO, un obiectiv public ce aparține patrimoniului cultural universal.
Este ciudat refuzul oficialilor de a publica niște planuri ale proiectului, atîta timp cît au publicat deja memoriul ce conține descrierea proiectului, inclusiv costurile aferente, însă se înscrie în linia și mai ciudată a nepublicării, în ultimii 70 de ani, a nici unui plan al vreunei cetăți dacice, de către specialiștii oficiali ai civilizației dacice de la Cluj, respectiv Deva - Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.
--
ISTORIC
Din 1950 pînă acum, specialiștii au avut și încă au dubii cu privire la numărul de stîlpi, forma și dimensiunile lor (articol)
 |
| nedumeriri |
Iar în anul 1980, atunci cînd s-a luat decizia introducerii unor stîlpi de lemn în presupusele (pentru că specialiștii încă nu știu cîte erau) goluri lăsate de stîlpii existenți în urmă cu 2000 de ani, proiectul lor prevedea un diametru de 40 cm (partea din pămînt), iar partea aflată deasupra terenului (cea vizibilă), cu secțiune pătrată (!) și latura de 28 cm.
 |
| Planșă aflată la Institutul Naținal al Patrimoniului (copie realizată de Fundația Dacica) |
În anul 2016, în cadrul proiectului de 1.000.000 de euro "Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munții Orăştiei.", specialiștii în civilizație dacică de la Cluj și Deva, pe baza scanărilor și ridicărilor topografice, au creat o reconstituire a "Templului Mare Circular", fără să țină cont de ruine și date, reducînd numărul stîlpilor de lemn la doar 32 (cercul 1).
 |
| Reconstituire oficială cu doar 32 de stîlpi de lemn, față de 84 estimați în 1980 (dar desenați pe plan doar 82) și 64 de stîlpi estimați în 1950. |
--
PROPUNEREA OFICIALĂ
Conform proiectului și declarațiilor oficialilor -"... nu se face altceva decât înlocuirea acestor stâlpi şi a gardului metalic de pe marginea drumului pavat. Înlocuirea şi atât. Nu se aduce nicio modificare la înfăţişarea actuală a Templului."
iar între prevederi -
"stâlpii vor fi înlocuiți cu unii identici și în aceeași poziție. Aceștia vor avea dimensiunile la bază un diametru de 30 cm și o înălțime de 85 cm care va fi introdusă în pământ. La partea superioarî stâlpul va avea secțiunea pătrată cu latura de 25 cm, iar înălțimea va varia de la 120 cm la 295 cm."
 |
| prevederi proiect |
Ținînd cont de ceea ce e prevăzut în proiectul actual - stîlpi cu diametrul de 30 cm - este interesant de urmărit dacă vor micșora latura stîlpilor.
 |
| TOP VIEW al stilpilor originali (diametru 40 cm - rosu, respectiv cei noi, diametru 30 cm - albastru) |
Rămîne de văzut ce soluție vor aplica și în realitate și dacă noii stîlpi vor fi și mai mici ca dimensiuni, cu un impact vizual destul de important, față de cît estimaseră inițial specialiștii.
 |
| model 3D |
 |
| model 3D |
 |
| plan si vedere |
 |
| model 3D al celor 3 variante de stilpi posibile |
Aveți vreo idee de ce specialiștii au interpretat că urmele rotunde găsite în pămînt ar fi fost pentru stîlpi rotunzi de 35-45 cm, iar apoi cred ca aceștia s-ar fi continuat cu o secțiune pătrată (28 cm)?
Iar în 2017, vor să-i înlocuiască cu unii tot cu secțiune pătrată, dar cu latura de 25 cm?
Modelul 3D al "Marelui Templu Circular" de la Sarmizegetusa
varianta 1 - stîlpii de lemn cu sectiune pătrată și latura de 25 cm (varianta pe care oficialii o introduc in sit (2017), cu ocazia înlocuirii vechilor stîlpi din 1980.
varianta 2 - stîlpii de lemn cu secțiunea rotundă și diametrul de 40 cm (varintă neoficială, dar bazată pe urmele descoperite în sit (poza 1980), și notată ca atare în rapoartele de săpătură oficiale)
--
 |
| poză oficială, anul 1980 (mulțumiri dnei Aurora Pețan) |
--
De ce ar fi prelucrat dacii niște trunchiuri cilindrice de copac, lăsînd în pămînt (vreun metru) forma rotundă, iar deasupra pămîntului i-ar fi micșorat, făcîndu-i pătrați, doar ca să-i "ascundă" în interiorul unui perete de chirpici?
Chiar dacă Administrația Sarmizegetusa Regia consideră această înlocuire a stîlpilor doar un "șantier obișnuit", cu siguranță, tot ceea ce se studiază și se modifică în cadrul sitului UNESCO este de importanță și poate că în viitor, mentalitatea lor se va schimba și vor evolua la nivelul în care să înțeleagă aceasta și să fie primii care să realizeze proiecte, să le publice, iar atunci cînd sînt întrebați, să își dea toată silința să răspundă și să pună la dispoziția publicului date și informații.
//UPDATE
La o săptămînă după începerea lucrărilor, oficialii nu au publicat încă nici o informație despre șantier și mai mult decît atît, au refuzat accesul presei în zonă - adevarul.ro.
Încă mai circulă pe internet un astfel de mesaj (vezi poza)
 |
| mesaj internet |
PRECIZARE
Filmul "Dacii" a fost realizat în anul 1966, iar stîlpii de lemn au fost puși în anul 1980, în cadrul proiectului "Consolidarea, conservarea și valorificarea complexului arheologic Sarmizegetusa-Grădiștea Muncelului".Motivarea specialiștilor o puteți citi în "Revista Muzeelor și Monumentelor, 1, 1982, p. 23"
--
Comentarii
Trimiteți un comentariu