Marele Templu Rotund de la Sarmizegetusa Regia (v.2)

marele templu rotund, sanctuarul Sarmizegetusa

Detalii obiectiv

Amplasare: Grădiştea de Munte, Hunedoara
Denumire: "Marele Templu Rotund" de la Sarmizegetusa Regia
Datare: < sec. I î.e.n.
Localizare: google maps
Altitudine: 1.000 m
Info: Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO

Prezentare

In Muntii Orastiei, pe Dealul Gradistei, in urma cu 2.000 de ani, dacii si-au construit cea mai mare asezare cunoscuta pina acum de pe teritoriul tarii. Intinse cartiere de locuit erau imprejurul cetatii aflate la 1.050 m altitudine, iar in partea ei estica, inconjurata de  ziduri groase de piatra - Zona Sacra, cu temple rectangulare si rotunde.
Cel mai mare si mai impozant dintre acestea, aflat in centrul terasei a XI-a, Marele Templu Rotund (sau sanctuarul mare circular, rotonda, etc).

anul 2012

Istoric

De la descoperirea lui la inceputul anilor 1800 si pina in zilele noastre, a fost cercetat in mai multe rinduri. Mai jos aveti citeva poze cu etapele dezvelirii lui.

1916	1926
1932	1978
1980	-

Reconstituire (v.2)

De-a lungul anilor s-au incercat diferite reconstituiri, puteti gasi detalii despre acestea in cartile de pe sarmizegetusa.org, site realizat de catre Fundatia Dacica.
In continuare va voi prezenta a doua varianta de reconstituire pe care am realizat-o (v.2). Pe prima o puteti vedea AICI.

model 3D	plan
sectiune 1	sectiune 2
perspectiva estica	perspectiva sudica
perspectiva nordica	perspectiva vestica

Video

3D reconstruction (full HD 1080p)

Detalii

Format din trei cercuri concentrice si o incinta in forma de potcoava (absidata).
Cercul (A):
diametru exterior = 29,40 m
104 blocuri de andezit - L = 80 si 99 cm; l = 50 cm; h = 45 cm. Briu subtire de 1,2 cm ca ornament.
Cercul (B):
diametru exterior = 28,40 m
doua tipuri de stilpi de andezit
- inalti si ingusti, grupati cite 6; L = 24,5 cm; l = 18 (20) cm; h = 120 (135) cm (actual 105 cm). Distantati cam 12 cm. Infipti in pamint 75 cm.
- scunzi si lati, cite unul la fiecare grupa stilpi inalti. L = 54 (52 interior) cm, l = 21 (23) cm, h = 50 (poate 55) cm.
Aceasta grupare de 6+1 se repeta de 30 de ori, alcatuind un cerc.
Cercul (C):
diametru = 20 m; la 3,65 m fata de B
84 stilpi de lemn d = 40 cm (distanta medie intre ei de 35-40 cm). Adinciti in pamint pina la 1,40-1,60 m. La baza aveau un bloc de calcar. Aveau infipte in ei un numar de piroane terminate in inel sau "L", cu floare mare, rotunda sau rectangulara.
Are 4 intreruperi, marcate prin praguri de lespezi din calcar cochilic, reprezentind cel mai probabil intrarile. Doua tipuri de praguri, dispuse pe doua linii perpendiculare, doua dintre ele de 1,30 m, respectiv celelalte doua de 2,20 m.
Absida:
34 de stilpi de lemn, cu virful spre NV. Adinciti in pamint 1 m. Doua intrari de 1,30 m.
Intrarea in templu, directia est-vest, la 1,20 m departare de cercul (A). Platforma din blocuri de calcar, are 1,50 x 4,30 m.
Terasa amenajata de om, cu h ~ 2m si nivel mai vechi de locuire (la nivel cu sanctuarul vechi de calcar).

--

Precizari

Tinind cont de unele reactii avute dupa prima reconstituire, fac precizarea pentru persoanele care cred cu tarie ca "Sanctuarul mare circular" era un "calendar solar" si ar fi fost asemanator cu structura de la Stonhenge, ca in timp, daca voi reusi sa gasesc mai multe informatii si raspunsuri logice la citeva intrebari, voi incerca sa realizez si o astfel de varianta. Pina atunci... ramin intrebarile:

•   citi stilpi au fost de fapt: 32 (identificati la sapatura in anii '50 si s-a presupus a fi 68), 84 (dupa sapaturile din anii '80, dar au fost desenati pe plan doar 82)? Se spune ca la baza fiecarui stilp a existat o lespede de calcar, cite astfel de lespezi au gasit "arheologii"?
•   stilpii de lemn din "cercul (C)" erau infipti in pamint la adincimea de 1,60 m, iar stilpii din "absida" erau infipti la 1 m; de ce aceasta diferenta in adincime, pentru stilpi asemanatori ca sectiune?
•   de ce a avut un diametru atit de mare (~30 m), cind si unul de zece ori mai mic, dar cu acelasi numar de elemente, ar fi fost mai usor de construit si numaratoarea s-ar fi facut la fel?

Proiect realizat de un liber-profesionist.

-- mihai

--

Licenţa Creative Commons Reconstituirea virtuala 3D v.2 "Marele Templu Rotund" de la Sarmizegetusa Regia de www.romaniadevis.ro este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional.

Surse

• sarmizegetusa.org
• Dan Oltean
• dacii si dacutele de la Terra Dacica Aeterna si Zinele. Multumiri pentru prezenta la evenimente publice de reenactment. 

Articol original

romaniadevis.ro