Treceți la conținutul principal

"Marele Templu Rotund" de la Racoș

"Marele Templu Rotund" de la Racoș

varianta reconstituire virtuala 3D - romaniadevis.ro
Detalii obiectiv Amplasare: Racoș, Brașov, România
Denumire: "Sanctuarul de la Racoș"
Datare: sec. I î.e.n.
Localizare: google maps
Altitudine: 795 m
Info: Cetatea dacică Racoș - Tipia Ormenișului


Prezentare


Ansamblul cetăţilor de la Racoşul de Jos este eşalonat pe 5 km lungime din cei 17 km câţi are Oltul între Augustin şi Mateiaş. Au fost descoperite până acum 3 situri arheologice pe malul stâng al Oltului (Tipia Ormenişului, Dealul Vărăriei şi Piatra Detunată) şi unul pe malul drept (Tipia Racoşului).

În defileu trezesc interesul două dealuri cu forme asemănătoare, ce străjuiesc Oltul de o parte şi de alta, care se numesc „tipii”. Unul e denumit Tipia Racoşului, iar celălalt Tipia Ormenişului, denu­mirile nefiind întîmplătoare, deoarece „tipie” înseamnă „acoperămînt de cap, căciulă”. Ele sunt accesibile doar dintr-o singură direcţie, având o latură inabor­dabilă, prezentînd chiar şi surplombe, aidoma răsfrîngerii unei căciuli dacice, celelalte părţi având pante abrupte.

Cetatea de pe Tipia Ormenişului 

Tipia Ormenişului se află la altitudinea de 759 m şi este situată în stînga Oltului, la jumătatea defileului Augustin-Mateiaş. Pe deal s-au găsit urme de locuire sporadică încă din Epoca Bronzului. O locuire mai intensă a fost în prima Epocă a Fierului, când s-a trecut la amenajarea unei părţi din platou şi a unor terase. Tipia Ormenişului a mai suferit apoi trans­formări constructive, cu două secole înaintea cuceririi romane. Singurul acces spre vîrf este asigurat de un drum în pantă, cu o lăţime de 2,5-3 m, la intrarea în cetate văzîndu-se încă urme­le unor porţi puternice din piatră. Pe drumul ce urcă spre sanctuare, în dreapta, s-au găsit urmele unui turn-locuinţă şi ale unei construcţii-cazarmă, realizate cu funda­ţii din piatră de calcar, fasonată la exte­rior. Cetatea de pe Tipia Ormenişului se deosebeşte net de celelalte din arcul Carpaţilor, avînd un rol şi o înfăţişare aparte, fiind chiar singulară în această parte a Daciei. Aici se desfăşoară construcţii pe numeroase terase, în incintă se delimitează riguros un sector militar şi un sector sacru şi nu sînt urme de locuire a civililor. Cazarma era amplasată în partea de S-E şi avea barăci din lemn cu paviment din piatră, ce puteau adăposti permanent 250-300 de soldaţi. Pe paviment s-au găsit nume­roase vârfuri de săgeţi şi o fibulă din bronz, iar în încăperea mică a cazăr­mii s-au descoperit urmele unei vetre, lucrată deosebit de îngrijit. Sectorul sacru era însă cel mai bine reprezentat pe Tipie. Pînă acum s-au descoperit aici urmele mai multor construcţii cu acest rol şi este posibil ca ele să fi fost con­struite în perioade diferite, dar sigur au coexistat, dovadă fiind reconstruirea sanctuarului cu aliniamente, după dis­tru­gerea lui de către romani, în războiul dintre anii 101 şi 102.

Templele 

Există mai multe temple la Tipia Ormenişului, dar cel mai inte­resant - "Marele Templu Rotund" - este situat pe o terasă exterioară, fiind compus din trei con­strucţii concentrice, astfel: -o construcţie exterioară cu dia­metrul exterior de 19,30 m, constînd dintr-un şir de pietre de calcar şi ofiolit; -construcţia intermediară este un cerc perfect, realizat din blocuri din tuf vulcanic alb, cu lăţimea de 20 cm, fasonate în arc de cerc. Blocurile sunt aşezate cap la cap, fără un sistem de îmbinare între ele; - construcţia interioară este ampla­sată în interiorul celei intermediare. Peretele era realizat dintr-un schelet de lemn de brad lipit cu lut făţuit, iar podina era din acelaşi material. S-au găsit urmele unei bîrne din lemn, carbonizată, în care erau bătute piroane în formă de cap de lebădă. Ceramica din acest templu este diferită de cea găsită în restul sitului. Erau oale mari cu guler sau vase fără fund. S-au găsit balamale şi un zăvor metalic. Prezenţa piroanelor cu cap de lebădă şi a vaselor mari indică faptul că aici se depuneau ofrande pentru o divinitate care putea aduce bel­şug. Forma circulară a templului indică faptul că, la început, dacii sărbă­toreau aici soarele, la Solstiţii.

autor text: Ionel Grama

surse: - http://lumeamisterelor.com/rubrici/senzational/tipia-ormenisului-o-istorie-necunoscuta/
- http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3595

Comentarii

Postări populare

"Soarele de andezit" de la Sarmizegetusa Regia

"Soarele de andezit" de la Sarmizegetusa Regia (v.7) - gnomon, cadran solar, "discus in planitia" ?! - o altă teorie cu privire la posibila funcționalitate a lui și, în acelasi timp, o completare a informațiilor  variantei anterioare (v.5), respectiv a  variantei (v.6).

Înlocuirea stîlpilor de lemn ai "Marelui Templu Circular" de la Sarmizegetusa Regia

În 25 septembrie 2017, CJ Hunedoara a dat un comunicat de presă cu privire la restricționarea accesului în situl istoric Sarmizegetusa Regia, în perioada 02-31 octombrie 2017.

Întrebări pentru un muzeu public din țară

MUZÉU, muzee, s. n. Instituție care se ocupă cu strângerea, păstrarea, cercetarea, punerea în valoare și expunerea obiectelor care prezintă interes istoric, științific, artistic etc.; clădire în care sunt păstrate și expuse astfel de obiecte. (dexonline)