Treceți la conținutul principal

Comorile dacice din estul Transilvaniei

dacians fortresses

Detalii obiectiv

Amplasament: Carpatii Orientali
Denumire: asezari dacice
Datare: ~ sec. II i.e.n

Prezentare

În judetele Harghita si Covasna, au fost descoperite peste 200 de asezari, 34 de cetati si peste 30 de tezaure, toate dacice!

Sarmisegetuza, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie... De câte ori ne gândim la strămoşii daci, ne vin în minte aceste locuri fabuloase. Poate din cauza misterului ce le înconjoară, poate din cauza frumuseţii sălbatice a munţilor Orăştiei.
Dar dacă am vrea să înţelegem mai mult din identitatea noastră, să înţelegem mai mult din rădăcinile noastre şi din trecutul străbunilor noştri, trebuie să ne întoarcem privirile şi către inima României, acolo unde, sunt numeroase asezari dacice. În judeţele Harghita şi Covasna au fost descoperite peste 200 de aşe­zări, 34 de cetăţi şi peste 30 de tezaure, toate dacice! Da, aţi citit bine aceste cifre!

"Când am început să pun cap la cap diferitele stu­dii arheologice, un prim şoc a fost numărul mare al descoperirilor. Strict pe estul Transilvaniei sunt 34 de cetăţi dacice! În toată Transilvania, cu siguranţă, sunt mai multe, însă nu au fost studiate siturile", îmi spune doamna Viorica Crişan, în timp ce pune pe masă şi răs­foim împreună lucrarea sa de doctorat. "Unele dintre cetăţi sunt de mici dimensiuni, dar sunt destul de dese. Erau, probabil, reşedinţele aristocraţilor sau conducă­torilor zonei, asemănătoare ca suprafaţă şi po­ziţionare cu cetatea de la Piatra Roşie, din Munţii Orăş­tiei.
"Toate cetăţile au şi aşezări civile în apropiere. Practic, oriunde ai merge, pe depresiunea Ciucului sau în zona Târgului Secuiesc, în orice localitate există unul, două sau trei puncte ale vechilor aşezări dacice."
"În toate aceste cetăţi s-au descoperit, în mod sur­prinzător, aceleaşi vase, aceleaşi piese de podoabă, oglinjoare, ca cele de peste munte, din Moldova."
Amănuntele din viaţa zilnică a dacilor au ieşit la suprafaţă din negura vremurilor, de sub pământul scor­monit de arheologi.
Viaţa lor de atunci semăna surprinzător de mult cu viaţa bunicilor noştri de odinioară. Femeile ţeseau şi făceau haine cu fir mai strâns sau mai moale. S-au găsit greutăţile acelea spe­ciale folosite la război, care întindeau firul mai mult sau mai puţin atunci când ţeseau. Pe lângă ele aveau copii care se jucau cu miniaturi din lut: căniţe, farfu­rioare sau păpuşele. Oasele de animale găsite în incinta caselor arată că erau în primul rând mari crescători de vite, de oi sau porci. Vânatul era doar ocazional, după cantitatea de oase de cerb sau mistreţ descoperită. Făceau oale şi străchini din lut, însă erau mari meşteri în prelucrarea fierului. Aproape că nu există cetate în care să nu fi fost găsită zgura rămasă de la făcutul armelor sau uneltelor. Şi fierul prelucrat aici era de o calitate excepţională. Aveau case aşa cum mai vezi astăzi prin satele îndepărtate din munţi: din lemn, pe fundaţie de piatră şi tencuite cu pământ. Până şi unel­tele erau aceleaşi cu cele folosite în bună măsură astăzi: sapa, furca, secera sau coasa. Şi, deşi erau practic nişte simpli ţărani, aveau bijuterii făcute de ei, foarte simple şi foarte frumoase: cercei sau brăţări din aur sau argint, mărgele din sticlă colorate, fibule sau pandantive lu­crate de mână, cu mare măiestrie. Ba aveau chiar şi oglinjoare în care se puteau admira.
"Traiul dacilor seamănă foarte mult cu cel al ţăranilor de azi, din sa­tele mai izolate."

Harta




sursa text: formula as

Comentarii

Postări populare

"Soarele de andezit" de la Sarmizegetusa Regia

"Soarele de andezit" de la Sarmizegetusa Regia (v.7) - gnomon, cadran solar, "discus in planitia" ?! - o altă teorie cu privire la posibila funcționalitate a lui și, în acelasi timp, o completare a informațiilor  variantei anterioare (v.5), respectiv a  variantei (v.6).

Înlocuirea stîlpilor de lemn ai "Marelui Templu Circular" de la Sarmizegetusa Regia

În 25 septembrie 2017, CJ Hunedoara a dat un comunicat de presă cu privire la restricționarea accesului în situl istoric Sarmizegetusa Regia, în perioada 02-31 octombrie 2017.

Întrebări pentru un muzeu public din țară

MUZÉU, muzee, s. n. Instituție care se ocupă cu strângerea, păstrarea, cercetarea, punerea în valoare și expunerea obiectelor care prezintă interes istoric, științific, artistic etc.; clădire în care sunt păstrate și expuse astfel de obiecte. (dexonline)